A apărut volumul al 3-lea al ediției bilingve a lucrării Eveghetinos, editată de Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi

Everghetinos, vol. 3, ediție bilingvă 2016 – Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi
Volumul 3. Cartea a II-a (Temele 1-25)

Viața Părinților de altădată și cuvintele pe care le-au lăsat ca moștenire ucenicilor constituie hrana esențială cu care creștinul dobândește putere pentru a rămâne în Hristos, prin Euharistie, a-L interioriza, prin rugăciune, și a-L urma, prin starea de jertfă.

Culegerea duhovnicească Everghetinos se înscrie în acest demers al Bisericii de a oferi pâinea cea spre ființă și apa cea vie celui aflat pe cale. Cel de-al treilea volum din colecție oferă creștinului gând bun legat de slujiri, de sfintele slujbe, de rugăciune, de post, de priveghere, fără de care nu poate exista viață duhovnicească reală. Smerita cugetare arătată îndeosebi în înțelegerea izvorului nesecat de putere pe care îl primește omul prin acceptarea și chiar căutarea necinstirii, a ocării și a desconsiderării din partea lumii constitutie, de asemenea, preocuparea Părinților prezenți prin cuvintele lor în acest volum.

Chiar dacă logica acestei lumi nu poate primi o asemenea abordare, faptul că mai sunt oameni care cred în înălțimea gândului smerit, în bogăția sărăciei, în slava care izvorăște din necinstire și ocară arată că mai există elemente de echilibru în lume, că nădejdea nu ne-a părăsit.

– din Cuvântul înainte, al ÎPS Teofan, Mitropolitul Modovei și Bucovinei

În 1783, Sfântul Nicodim Aghioritul publica la Veneţia, la numai un an după apariţia Filocaliei, o carte care avea să devină incontestabil cea mai populară lectură duhovnicească în mănăstirile dar şi mediile laice greceşti: Everghetinos.

Everghetinos-ul este probabil cea mai masivă şi mai cuprinzătoare culegere de texte ascetice care ni s-a păstrat din Bizanţ, dar și lucrarea cu cea mai notabilă și durabilă influență în monahismul ortodox. A fost alcătuit în secolul al XI-lea de Pavel Everghetinos, un nobil din Constantinopol, care fondează în 1049, la numai 3 km. de capitala Imperiului Bizantin, Mănăstirea Maicii Domnului Everghetidos (A Binefăcătoarei), de unde şi numele ctitorului şi a culegerii sale. Activitatea lui Pavel și a ucenicului său Timotei a avut o influență extrem de importantă asupra dezvoltării ulterioare a monahismului bizantin, iar fără îndoială cea mai cunoscută dintre roadele duhovnicești ale obștii everghetine este chiar lucrarea de față.

Everghetinos-ul este un florilegiu de texte adunate din scrierile Sfinților Părinți (Sfântul Isaac Sirul, Sfântul Diadoh al Foticeei, Avva Isaia, Avva Marcu Ascetul, Avva Varsanufie, Sfântul Maxim Mărturisitorul, Avva Ioan Casian, dar și numeroase fragmente din Pateric și din Viețile Sfinților) grupate pe 200 de teme care prezintă cuprinzător și cu mult farmec felurite aspecte ale vieții duhovnicești. Numită în Sfântul Munte “jumătate de Bătrân”, cartea îmbrățișează într-adevăr asemenea unui Părinte pe toată lumea. Toți, de la cel mai îmbunătățit călugăr până la cel mai delăsător mirean (sau invers: de la cel mai sporit om din lume până la cel mai lumesc călugăr) ne putem regăsi, fie și într-un singur loc în paginile ei; primim adică un cuvânt care ni se potrivește.

În lungul şir al ediţiilor culegerii, toate bazate pe textul princeps de la 1783, cea de faţă constituie o noutate absolută: începând cu ediţia a II-a a primului volum, ea prezintă un text critic, bazat pe tradiţia manuscrisă a lucrării (au fost consultate majoritatea manuscriselor păstrate, răspândite astăzi în diferite biblioteci din lume: Sfântul Munte, Moscova, Sofia, Istanbul, Paris, Veneția, Milano și Vatican ). Textul grecesc este de asemenea însoţit de o traducere în limba română, fără îndoială scopul principal al noii ediții.